OSSO BUCCO

Ăsta e un fel de mâncare cu o conotaţie ciudată...îmi aduce aminte de opera italiană...parcă nici nu sună a nume de mâncare.
În fine...ceea ce fac eu aici se poate face cu orice fel de carne ceva mai tăricică, în reţeta originală cu rasoale de vacă, eu am făcut cu rasoale de porc (lesne de înţeles) dar merge chiar şi cu ciolan întreg sau bucăţi mari de pulpă.
Ideea ar fi că trebuie să dăm bucăţile de carne prin făină (amestec de făină în care punem sare şi piper după gust) şi să le prăjim până se rumenesc pe toate feţele în ulei de floarea-soarelui.
Le aşezăm apoi într-o tavă, împreună cu: 1 morcov tăiat rondele, 1 ceapă tăiată măricel, 2 căţei de usturoi tăiaţi feliuţe, 1 ţelină mai mică tăiată cubuleţe, puţin păstârnac dacă aveţi, 2 roşii tăiate cuburi, coajă (de la 1 lămâie, 1 lime, 1 portocală), 1 linguriţă de oregano, 2 foi de dafin, şi 1/2 kg supă de pui (deşi nu agreez, am făcut zeamă din 2 cuburi maggi). Nu mai punem sare dacă folosim cuburi gen delikat.
Tava intră la cuptor, acoperită cu folie sau cu capac, şi stă mai bine de o oră la foc măricel, iar apoi descoperită până scade zeama mai bine de trei sferturi.
Gustul e minunat şi merge cu piureu de cartofi (eu unul care nu prea mă omor cu legumele, în acest caz am mâncat morcovii mai ceva decât carnea!). Este un fel care ia ceva timp până este gata, însă e de mare efect!