Am întârziat muuuult...foarte mult cu postarea aceasta. Nu că n-aş mai fi făcut mâncărică bună...sau că n-aş mai fi mâncat...dar toate făcute în grabă, pentru că am avut treburi mult mai importante...
Acum că aţi înţeles "cauza" lipsei mele din mediul virtual, mă văd nevoit să revin, cu reţete simple, curate, adecvate "noilor cerinţe" şi de aceea, o perioadă, o să vedeţi p-acilea numai mâncare fără condimente deosebite, fără produse periculoase...într-un cuvânt...plictisitoare!
Păi ce putem face să fie bun, curat, gustos şi bun pentru o mămică?!
Alivenci...latura mea moldovenească îşi spune cuvântul!
Am să vă dau reţeta exact aşa cum am făcut-o eu...nu din ochi...ci am să vă dau cantităţi exacte.
Avem dară...250 grame mălai, 100 grame făină, 400 grame brânză sărată, 200 grame caşcaval, 125 grame unt, 4 ouă, 600 ml lapte, smantână 350 grame, 10 linguri cu zahăr şi 1 linguriţă cu sare.
E simplu...aprindem cuptorul şi lăsăm flacăra măricică...la 180-200 grade. Între timp, amestecăm ouăle cu zahărul binişor şi adăugăm untul topit şi răcorit (atenţie să nu fie untul fierbinte, iar de topit îl topim uşor, la flacără mică să nu se ardă).
Amestecăm în continuare energic şi venim cu mălaiul, cu făina şi apoi cu smântâna.
Sfărâmăm brânza cu mâna iar caşacavalul îl dăm pe răzătoare. Le încorporăm şi pe acestea, omogenizăm şi adăugăm laptele.
Aşezăm compoziţia într-o tavă cu pereţi groşi, unsă cu unt şi tapetată cu puţin mălai. Şade la cuptor preţ de un ceas...cu atenţie să nu se ardă. Când se rumeneşte frumos o scoatem şi o lăsăm la răcorit 5-10 minute.
Alivanca noastră merge de minune, se mănâncă fierbinte ori rece şi poate fi însoţită de niţică smântână grasă...pentru un plus de farmec...
E pufoasă, e dulce, e săţioasă...e moldovinească!
