Bucătăria lui Florian






Orice gurmand intră în bucătărie la fel cum orice credincios intră în templu...cu pioşenie, nesăţios şi cu speranţă. Aş vrea ca bucătăria mea să fie un templu pentru orice suflet neostoit şi pentru orice pântec nesătul!

luni, 15 noiembrie 2010

Tochitura poetică




















Cad frunze...iar pe ramuri rămân păsări înfoiate de răcoare şi de aşteptare...e mai scurtă ziua...e mai lungă noaptea...începe să s-arate firicel de fum pe la orişice căscioară iar năluci plăpânde de iarbă tremură în dimineaţă închiciurate şi reci precum un somn prea lung...
Îmi e dor de normalitate, de lene, de hibernare...mă doare o dorinţă abruptă de a respecta natura...de a fi precum orice vietate de acum încolo...liniştit, cuminte, cuibărit la cald, cu cămara plină şi doar cu nasul scos afară din plăpumile călduroase...tot aşa să huzuresc până-n primăvară...când o fi să reînvie toate cele...
Din păcate visez...viaţa asta tâmpă de oraş ne obligă la continuitate, la stupizenie şi la satisfacerea unor nevoi ce nu sunt ale noastre, nu sunt naturale...ci doar aşa ne-nchipuim...
Şi cum altfel s-ar exprima mai frumos toamna decât prin extremă bogăţie, prin prefigurarea abundentă a comfortului animalic asigurat de vizuine doldora sau în cazul nostru de cămări pline cu toate cele ce ne pot ţine în viaţă peste iarnă...peste scurta noastră moarte rece, albă, de fiecare an...?!
E lăsat de sec şi celebrăm în ăst fel toată munca noastră de peste an ce trebuie să ne aducă bogăţie dar şi un sfat spre cumpătare... Înainte de a ne linişti...mai tragem un chiolhan d-alea marile, întru cinstirea verii apuse şi întru mulţumire pentru cele ce am pus deoparte. Dacă începe postul...păi atunci să băgăm în noi cât mai e vreme...parcă cu teamă să nu murim de inaniţie pân-so termina postu'...mâncăm azi cât pentru multe zile...mâncăm în aşa fel, ca aducerea aminte a acestei mese să ne ţină de foame când ne-o fi mai greu şi ispita ne-o încerca mai tare...mâncăm măi fraţilor din toate, să simţim că încă mai trăim, iar iarna ce-o veni nu va să fie decât o păcăleală repetabilă...sau dacă vreţi...un exerciţiu simplu al morţii...care, dacă vine după îndestulare...parcă nu e chiar aşa de rea...
Cum adunăm dară toate minunile din cămară într-o singură oală?!...păi simplu...facem o tochitură ca pentru boieri...cu cărnuri multe, cu baharicale*, cu însoţeală de mămăligă bogată şi de vrea fiecare...cu udătură dulce de struguri ce abia ieşiră din fiertură şi bâzâit de musculiţă...
Eu unul am felul meu de a face lucrurile...cu dragoste...cu lăcomie şi enervare...că numai aşa simt că trăiesc...nu-mi place lucru de umplutură...îmi place mult, bine, frumos şi demn de amintiri plăcute!
Tocmesc niţică ceafă de porc, vreo doi cârnăciori doar puţintel afumaţi, o bucată de costiţă, o mână măricică de ficăţei de puişor, ouă, brânză, ceapă, usturoi, sare, piper, cimbru, bulion, pastă de ciuşcă** iute, mălai şi chiar şi o lămâioară adusă de prin cine ştie ce coclauri...
Dau spre tocare frumoasă toate cele, iar ceapa şi usturoiul vin şi ele feliate cu răbdare...brânza musai sărată şi tăricică, bărbierită (ca să nu zic rasă) fin şi pe îndelete. Bucăţi de ceafă vin de se rumenesc împreună cu baharicalele, spre acestea se dau apoi cârnaţii şi costiţa, în împreunare e rândul solzilor de ceapă şi a feliuţelor de usturoi, după doar puţin timp se arată ficăţeii de pasăre, iar această rumeneală se stinge subtil cu zeama de lămâie plus un păhărel de apă...să treacă totul înspre fierbere...
După ce fierbe amestecătura preţ de vreo cinşpe minute, e timpul bulionului şi a pastei iuţi de ciuşcă. Nu mai şade mult la foc...numai până ce simţim că sosul e groscior şi aromele s-au întrepătruns profund în bucăţile de carne şi în nările noastre lacome...
Pe alăturea...la alte focuri...fierbem la ceaun o mămăliguţă gălbioară (la care eu pun şi niţel unt să fie pufoasă) şi la tingire îi tragem câteva ouă ochiuri pentru însoţire în blide***.
Când toate-s gata, vin aranjate frumos, cu eleganţă tomnatecă, cu ninsoare prevestitoare de brânzică albă precum zăpada şi cu mămliguţă fumegândă...precum coşurile unor case prietenoase şi liniştite de cătun.
Să aveţi o toamnă bogată şi o iarnă liniştită!

* baharicale - condimente
** ciuşcă - ardei
*** blide - farfurii

6 comentarii:

  1. Hi Florian !

    I love your creative recipe. However, when I'll try to cook it, I think I will leave out the sausage and reduce the quantity of smoked lard to allow for other meats to show full flavour. If and when I make it, I'll let you know the result.

    This aside, I have wanted to ask you whether you knew of recipes for shark/ rechin. I bought some very cheap in Carrefour and grilled them with a little chili and oil painted on. It was pretty good, but not too original. Would you have alternative any ideas for these?

    Meanwhile, kind regards,

    Constantin

    RăspundețiȘtergere
  2. Whenever you come in Romania, especially if you go north...in Moldova, you definitely have to try this dish...it is great and very tasty!
    However...most of our restaurants serve this kind of dish...
    ...or...if you afford this...you can call me and I'll make it for you! :-))
    For the shark recipe...better send me your mail and I'll send you a nice romanian recipe for this fish...also found in the Black Sea and called Lup de Mare (Sea Wolf)!

    RăspundețiȘtergere
  3. Πολύ ωραία συνταγή, αλλά οι έλληνες δεν θα το φάγανε με τίποτα!!! (εγώ ΝΑΙ!!>)Συγχαρητήρια για την σελίδα σου!!!
    Καλό χειμώνα!!!!!:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Υπάρχουν και Ελληνες που τρώνε τέτοια πράγματα!...όποτε έρχονται στην Ρουμανία!
    Που κατάλαβες οτι ξέρω ελληνικά...και που το βρήκες αυτό το BLOG?
    Καλό χειμώνα και για σένα!

    RăspundețiȘtergere
  5. Te-am gasit cautind in blogosfera gastro din Romania, si cineva vorbea de blogul tau, care imi place f. mult! Si in profil am descoperit ca esti traducator de greaca! Asa ca ti-am scris pe greaca! O sa urmaresc blogul cu mare interes si o sa incerc unele mancaruri, prima data ciorba asta superba din 3!!!:) Felicitari pentru blog si pentru continut!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Aaaaaaaa...ştii şi româneşte...cu atât mai bine! Atunci o să înţelegi şi latura "poetică" a reţetelor!...
    Mulţumesc pentru aprecieri!...am aruncat şi eu un ochi pe blogul tău! ;-)

    RăspundețiȘtergere