Nu mă împac deloc...da' deloc cu brocoli-ul...mi se pare o fiţă inutilă, dar ştiu că sunt subiectiv, în condiţiile în care copilăria mea a văzut numai conopidă, făcută într-o grămadă de feluri, care mai de care mai interesant şi mai gustos. Supă, pane, iahnie, gratinată, cu carne, sufleu etc.
Vă prezint o reţetă simplă de tot, gustoasă şi oarecum internaţională...am văzut la greci, la turci, la ruşi şi normal şi la noi acest mod de a găti conopida.
În principiu ne trebuie o conopidă sănătoasă (să fie pentru vreo 4-6 porţii), 3 ouă, 100 grame unt, 200 grame caşcaval care topeşte frumos, 1 1/2 pahar cu lapte, 5 linguriţe cu făină, 5 linguriţe cu pesmet (acesta este pentru tapetat tava unsă cu puţin unt), sare, piper, nucşoară (condimentele numai câte o ciupitură că altfel anulează gustul conopidei).
Spălăm conopida, o tăiem şi o rupem bucheţele potrivite, iar apoi le fierbem în apă cu sare (sare mai multicică să ia gust) până încep să devină moi. Le scurgem şi le lăsăm să se răcorească.
Într-o tigaie încăpătoare (sau o cratiţă) topim untul (oprim puţin să ungem tava), adăugăm făina pe care o rumenim puţin, apoi laptele şi caşcavalul ras. Amestecăm energic şi oprim focul - rezultă un fel de beşamel cu o consistenţă a unei ciulamale mai groase. După ce se răcoreşte această compoziţie, batem couăle cu condimentele şi amestecăm împreună cu "ciulamaua". Tăvălim conopida prin acest aluat şi apoi o punem într-o tavă tapetată cu unt şi pesmet. Stă la cuptor vreo 40 de minute, până se rumeneşte.
Eu unul fiind carnivor, n-am rezistat până nu am tras la tigaie câţiva cârnăciori semiafumaţi...numai aşaaa...să nu se simtă conopida singură în farfurie...
Oricum, poate fi consumată şi "solitară" căci este nemaipomenit de bună!
Să aveţi pofte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu