Ne place sâmbăta...e o zi liniştită, o zi care îmbie la lene, la odihnă...o zi care dă dreptul la creaţie şi la răsfăţ. Am fost cam ocupat şi nu prea m-am apropiat de bucătărie...
După atâta timp de mâncat pe fugă, fel de fel de prostii şi de trebuşoare neconsistente, m-am hotărât să rup ritmul şi să mănânc "a prost"...adică mult, bine şi fără măsură.
Nu e vorba de ceva complicat şi nici exotic. Este un simplu şniţel vânătoresc, o specialitate germană, dar din punct de vedere al compoziţiei...lucruri obişnuite.
Înainte de toate, 4 şniţele de porc...robuste...ca să nu zic enorme...
Apoi, 1 kg de ciuperci, 2 cepe mărişoare, 4 căţei de usutroi, sare, piper, paprică, 100 grame unt, 1 pahar de vin alb demisec, 2 ouă, făină, pesmet şi concentrat de vită (sub orice formă), plus cartofi pai pentru însoţire.
Începem cu sosul de ciuperci...tăiem toate ciupercile potrivit (după ce le spălăm bine...), tăiem ceapa şi usturoiul, punem untul la topit, iar ceapa şi usutroiul le dăm la foc vreo 2-3 minute dar nu le le ardem ci doar le înmuiem. Punem apoi ciupercile, sarea şi piperul şi le amestecăm cu grijă...
După ce lasă apa, adăugăm şi vinul alb şi lăsăm să se evapore alcoolul, apoi concentratul de vită, amestecăm bine şi lăsăm la foc până scade binişor.
Între timp, batem şniţelele bine cu ciocanul, le condimentăm cu sare, piper şi paprică dulce, le dăm prin făină, apoi ou bătut şi la final prin pesmet şi le prăjim binişor în ulei suficient, la foc potolit să se pătrundă bine.
Avem timp şi de cartofi prăjiţi (ar merge şi piure dar dacă tot e bal...bal să fie), iar apoi aranjăm frumos şniţelul pe farfurie, cartofii şi alintăm şniţelul cu amestecul de ciuperci.
După o porţie d-asta sănătoasă...vă garantez că nu vă mai trebuie mâncare până a doua zi...
P.S. - mulţumiri lui Chef Tomm!...un bucătar care mă linişteşte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu