Bucătăria lui Florian






Orice gurmand intră în bucătărie la fel cum orice credincios intră în templu...cu pioşenie, nesăţios şi cu speranţă. Aş vrea ca bucătăria mea să fie un templu pentru orice suflet neostoit şi pentru orice pântec nesătul!

vineri, 26 februarie 2010

Nachos Regalo














Acușica niște ani în urmă, îmi era tare drag să merg prin centrul Bucureștilor la o locantă mexicană, frumos decorată, primitoare și cu mâncare autentică...bună. Prima oară când am pus piciorul acolo, eram novice în ale gătitului, mergeam la plesenală sau din snobism în fel de fel de locuri ciudate...
Am intrat, am comandat, am "fript" câteva Corona reci și apoi am trecut la treabă...tacos, tortilla, frijoles...multe necunoscute pentru mine.
Îi rămân recunosctor bucătarului de acolo (mexican 100%), care m-a deprins cu gustul deosebit al mâncărurilor tradiționale ale lor.
Cel mai mult mi-a căzut cu tronc ceea ce vedeți, anume nachos cu fasole.
Nachos găsim prin toate magazinele, însă am ales ca restul să le fac naturale...inclusiv celebrul sos guacamole (nimic fantastic) și salsa tradițională pentru acești cipși din mălai.
Salsa facem din câteva roșioare, ardei capia, ceapă și pătrunjel, toate tăiate finuț și amestecate cu puțin ulei și puțină sare.
Guacamole facem din 2 avocado, niște ardei iute, 2-3 roșioare, zeama de la o lime (sau lămâie normală) și puțină sare, toate pasate binișor.
Aranjăm nachos (cipsurile) pe un platou, acoperim cu fasole (bătută sau gen iahnie) și cu cașcaval ras și băgăm la cuptorul încins vreo 5 minute. Garnisim apoi cu salsa, guacamole și smântână ca să stingem iuțeala.
Gustul este robust, amestecat, surprinzător, iar la fiecare îmbucătură avem câte o altă senzație. Barurile mexicane servesc acest fel ca pe o chintesență a bucătăriei lor, o încununare a parfumului deșertic...și normal, un astfel de platou aduce cu sine o bere rece - lucruri care pe timp de vară sunt menite să răcorească și sufletul și trupul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu