Fasole naţională

Nu ştiu de unde până unde s-a împământenit treaba asta cu fasolea de ziua naţională, însă pentru mine fasolea reprezintă unul din reperele morale de valoare în cadrul gastronomiei, sau principiul moral suprem al bucătăriei. Este mâncarea săracilor, a celor bogaţi, a orientului, a occidentului şi dusă la rang de simbol naţional în Mexic dacă vreţi!
Sunt atâtea feluri de a face o mâncărică bună de fasole, cu orice fel de carne, cu ouă, condimentată, simplă, cu ceapă, cu usturoi, fasole bătută, plachie de fasole, am văzut chiar şi chiftele din fasole ori omletă cu fasole.
Eu m-am legat de ceea ce cunosc, adică de fasolea grecească "elefant" sau "gigant" cum i se mai spune...
Reţeta este în mare parte similară cu cea pentru iahnie, însă condimentarea o face deosebită.
Avem nevoie de fasolea cu pricina, cam jumătate de kilogram, o punem la înmuiat cel puţin zece ore, după care aceasta îşi măreşte volumul şi se curăţă foarte uşor de coajă!
O punem la fiert în apă cu puţin ulei de măsline şi foarte puţină sare, la foc mic, circa jumătate de oră...Când dă în clocot, adăugăm o ceapă întreagă, o ţelină tăiată în patru, trei foi de dafin, patru căţei de usturoi, un băţ de scorţişoară (asta e o mare jmecherie la fasole) şi o legătură sănătoasă de cimbru românesc!
După ce a fiert jumătate de oră, scoatem legumele şi condimentele şi scurgem fasolea de apă.O punem într-un vas cu pereţi groşi, din fontă sau ceramică, îi adăugăm o altă ceapă tocată foarte fin, doi morcovi tăiaţi cubuleţe mici, roşii tăiate mic (cam 300 de grame), jumătate de linguriţă de bulion, două pahare cu apă şi un sfert de pahar de ulei de măsline. Pe deasupra punem frumuşel câţiva cârnăciori şi apoi totul la cuptor!
Stă la cuptor la foc mic cam o oră...e un deliciu şi merge de minune cu un vin românesc de ţară, cu murături româneşti sau ardei copţi şi cu o mămăligă din mălai românesc!