Bucătăria lui Florian






Orice gurmand intră în bucătărie la fel cum orice credincios intră în templu...cu pioşenie, nesăţios şi cu speranţă. Aş vrea ca bucătăria mea să fie un templu pentru orice suflet neostoit şi pentru orice pântec nesătul!

luni, 16 noiembrie 2009

Baclava















Dacă orientul a obişnuit să cotropească, din această mare vânzoleală tot ne-am ales cu ceva bun...o bucătărie deosebită! Otomanii aveau oameni special tocmiţi care aveau îndatorirea de a cutreiera lumea, în special teritoriile ocupate, pentru a găsi cele mai deosebite condimente şi arome pentru mâncăruri. Ospeţele sultanilor erau grandioase şi obligatoriu surprinzătoare. Astfel ia naştere cea mai frumoasă poveste culinară a tuturor vremurilor...bucătăria turcească!
Nu cred că e cazul să vă spun că de la ei ni se trag pilafurile bogate, sarmalele, musacaua, rahatul cu fistic sau cu nucă, plăcintele cu brânză şi stafide, găluştile cu prune şi multe alte minunăţii...
Un cult deosebit, în preajma sărbătorilor, ţine de baclava! E forfotă mare la bucătărie...eu rog fetele care sunt în preajmă să fărâmiţeze cu cuţitul niscaiva nuci, alune de pădure şi migdale. Asta e o operaţiune plictisitoare pentru mine...
Eu unul, adun laolaltă nişte foi subţiri şi mătăsoase de plăcintă, unt din cel mai gras, niscaiva mirodenii, scorţişoară, vanilie şi doar puţin zahăr. Dau spre amestecare nucile şi celelalte uscături cu mirodeniile şi cu două linguri de zahăr. Aşez frumos trei foi într-o tavă, apoi trei patru linguri din amestecul cu pricina...şi apoi iar o foaie şi iar din amestec...şi tot aşa până se termină nuca şi celelalte. Ultimul strat vin tot trei foi.
Poate partea cea mai grea ar fi că trebuie neapărat să tăiem minunea încă de pe acuma, să topim niscaiva unt dimpreună cu vanilie şi să turnăm fierbinte peste prăjitură în tavă, uniform, peste tot...
Intră imediat în cuptorul încins şi vreme de un sfert de ceas şade frumos la căldură. Când s-a rumenit suficent, iese afară din cuptor şi turnăm peste ea aşa fierbinte un amestec dintr-o cană cu miere şi una cu apă. Ceea ce urmează este o mare minune...dansul baclavalei...tava şi baclavaua fiind fierbinţi, din pricina mierii toată prăjitura joacă şi sfârâie minunat!
Apoi...odihnă...măcar jumătate de ceas şade cuminte, se umflă cu miere şi se răcoreşte ca să ne facă nouă pe plac...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu